And I feel like I've lost my mind,
My love and my heart.
Like I'm lost throw u'r mind..
Like u never really fall apart.
Like I'm not u'r only one anymore..
Like I'm fallem in pieces,
But u ain't fallen at all.
luni, 31 martie 2014
fallen (31.03.2014)
Cap 3. Partea 2
M-am uitat la el banuitor si am continuat:
- Ce vrei sa spui?
- Spun ca ma asteptsm la asta.
Credeam ca visez ,am facut ochii marii si nu puteam sa cred ce aud.
- E un baiat bun.
- Stiu,am zis cu vocea stinsa.
Tata s-a apropiat si m-a sarutat pe frunte spunandu-mi :
-Mama va fi foarte fericita.
Apoi mi-a dat o carte in care imi lasase ca de obicei bani.
-Tata..
- Da ,Lisa..spune el privindu-ma atent.
-Multumesc .
Mi-a facut cu ochiul si a plecat;m-am dus spre oglinda ,eram rumena-n obraji si ochii imi straluceau teribil.
"Era evident deci" ,mi-am zis amuzata.
M-am asezat dinou in pat si am observat cele 2 apeluri pierdute ,apoi mesajul ,care m-a surprins:
- Pentru tine mai rasare soarele inca odata.
Am inceput sa zambesc ,totusi nu intelesesem pe deplin ceea ce vroia sa spuna. Deci i-am raspuns:
- De ce?
Dupa cateva minute am primit raspunsul care m-a mirat si m-ai mult.
- Pentru ca ai realizat dragostea absoluta.
- Tom exagerezi!
-Vrei sa iti dovedesc?
- Cum?i-am zis nesigurara pe ceea ce urma.
Au urmat cateva minute de tacere,dupa care telefonul a sunat dinou a mesaj.
- Du-te la fereastra,i-a binoclul ,uita-te la copacul cel inalt din curtea vecinilor de vis-a-vis.
M-am dus la geam cu binoclul in mana si am fixat ca tinta: copacul; m-am uitat atenta , nu mi se parea nimic ciudat,apoi printre frunzele de pe ultima creanga a copacului un biletel micut pe care era scris frumos "te iubesc".
Aveam impresia ca traiesc intr-un basm;am inceput sa ma pregatesc pentru scoala, avand putin timp la dispozitie.
M-am imbracat destul de repede,nesvand timp sa mananc.Am coborat lafel de repede incat mi-am uitat telefonul in pat.
Am urcat in autobuz si am plecat, in 20 de minute urma sa ajung.In fata mea cativa baietii se luau de o fata destul de frumusica insa evident timida.
Nu eram o fire indrazneata dar pur si simplu imi displaceau teribil aceste lucruri..astfel ca am luat atitudine.
Intr-o prima faza am incercat sa le spun destul de frumos zic, dar in zadar.
Insa ce a urmat ,m-a surprins de-a dreptul,unul dintre ei ,m-a impins,de altfel autobuzul fiind in miscare m-am izbit cu putere de un scaun ,coltul acestuia fiind destul de ascutit intrandu-mi in obraz.
Dincolo de mine
Dincolo de ceea ce vezi,
Dincolo de ceea ce simti
Si dincolo de ceea ce iubesti,
Sunt eu.
Adesea prea mult ,
Sau prea putin.
Sunt dincolo de cuvinte,
Si dincolo de amintiri.
Fata in fata cu gandurile,
Si aproape de soapte.
Sunt langa curaj,
Si langa emotii.
Langa tine.
2.Dincolo de ceea ce vezi ,
Dincolo de ceea ce atingi .
Ceea ce speri ,
Si ceea ce iubesti.
Dincolo de vis,
Dincolo de mister ,
Acolo unde visele se intalnesc cu realitatea,
Acolo unde curajul lipseste cu desavarsire ,
Sunt eu.
3.Dincolo de ceea ce gandesti,
Si dincolo de emotii,
Pe o frunza de copac,
Ce se lasa purtata de vant..
Sunt eu.
Acolo unde fabulosul se impleteste cu lipsa de imaginatie,
Acolo sunt eu.
4.Dincolo de cuvinte ,
Dincolo de priviri,
Si dincolo de versurile nerostite..
Sunt eu.
Incercand sa las deoparte gandul necuprinsului;
Incercand sa prind in mana fabulosul.
5.Dincolo de urmele pasilor ,
Ce si-au lasat amprenta pe nisipul cald,
Dincolo de tot ceea ce speri tu poate ca e basm..
Acolo sunt eu.
Aducand irealul de-o parte
Si poezia de alta.
Sperand ca e ultima seara in care scriu la 12 noaptea .
Toate se intampla.cu un motiv
"Tot ce se intampla odata este posibil sa nu se mai intample ,dar tot ce se intampla de doua ori se va petrece sigur si a treia oara."
Corect.
Sau doar in viziunea mea?
Poate!
De altfel exista si posibilitatea ca in ciuda faptului ca un lucru se petrece de 2 ori sa nu se mai intample niciodata.
Totul depinde de situatie si de persoana.
Toti suntem lafel,doar caracterele noastre difera,din fericire.
Dar suntem oare constienti de acest lucru? Nu suntem toti lafel dar toti ranim,zambim si iubim,si simtim in moduri diferite.Cel putin odata in viata ,ne incearca pe toti aceleasi sentimente ,dar intotdeauna vom simti diferit,la o intensitate diferite.
Suntem lafel,pentru ca suntem oameni,pentru ca purtam in noi radacinile acelorasi sentimente.
Text argumentativ despre placerea de a citi
Consider ca unul din acele multe lucruri de care oamenii pot beneficia fiecare in parte ,de la cel sarac pana la cel bogat,este posibilitatea de a citi.
Un prim argument este urmatorul ,oameni nu sunt constienti de nevoia de cunoastere decat atunci cand este prea tarziu,sau cand timpul nu le mai permite.
Un al doilea argument este acela ca oamenii sunt inconstienti de nevoia de cunoastere ,sau din diferite motive sunt privati de acest drept.
Consider totusi ca,atata timp cat placerea de a citi exista,indiferent de situatie ,sau timp,omul isi poate gasi timp liber pentru acest lucru.
Un alt argument ar fi ceea ce citim,pentru ca suntem diferiti, si gusturile noastre sunt diferite ,lafel si legat de ceea ce citim ,fie ca ne plac cartile cu tenta spre dramatism,fie spre comedie ,fie ca apreciem mai mult proza decat poezie,este un lucru deosebit sa vedem oameni citind ; fie in biblioteca sau propria camera.
In concluzie cititul este un lucru care trebuie facut ,fie ca un hobby,fie din dorinta de informare.
Capitolul 3.Story.
El ma privea atent si eram incapabili de a mai spune ceva.
- uite ..eu.. ,ma oprit brusc printr-un sarut.
Un val de caldura m-a cuprins ,imi tremurau picioarele..el s-a tras in spate si a inceput sa zambessca ,m-a tras dinou langa el si puteam ss ii simt respiratia.
-copacel ,spune el zambind.
Ridic privirea si il privesc atent ,parea fericit,era calm,linistit, si zambetul lui ar fi putut topi intregul tinut de gheata.
L-am luat de mana si m-am indreptat spre prima banca pe care am zarit-o.
Ne-am asezat si a inceput sa-mi povesteasca ceva ,nu eram atenta.
- Nu cumva ai febra? mi-a spud ingandurat
M-am uitat la el atent neintelegand la ce se refera
-Esti prea calma ,prea linistita ,mi-a zis zambind.
Am inceput sa rad si m-am ghemuit in bratele lui ,precum un pisoi.
Era mai frumos decat imi puteam imagina,am ramas in bratele lui pret de cateva minute admirand luna.
Apoi mi-a spus:
- Lisa,ar trebui sa plecam,este destul de tarziu,maine trebuie sa te trezesti devreme.
Am ridicat spranceana la el si m-am abtinut cu greu sa nu rad .
- Defapt este. 4:35 a.m. si orele incep la 8. Astazi nu maine,i-am zis razand de-a dreptul.
Si-a dat o palma peste frunte ,si a inceput sa rada cu mine.
- Haide..
M-a luat de mana ,si m-a dus psna in fata casei. Am incercat sa ii explic faptul ca era prea tarziu si oricum numai aveam timp pentru a ma odihni,dar intotdeauna reusea sa ma convinga ca are dreptate.
Adevarul era faptul ca nu-mi doream sa plece; mi-a zambit frumos si mi-a sarut obrazul rece,iar eu dat sa intru.
M-a prins de mana spunandu-mi cu vocea destul de stinsa,timp in care eram cu spatele la el.
- Deci Lisa..acum noi..
A inceput sa se balbaie si era de-a dreptul dragut. M-am apropiat de el si l-am sarutat ,apoi am intrat in casa. M-am aruncat in pat si am inceput sa zambesc timp in care urmaream cu privirea toate desenele si citatele scrise pe tavan.
Eram fericita,simteam ca sunt undeva deasupra norilor,incat nici nu am observat cand intrase tata in camera.
- Decii ..mi-a spus el ridicand spranceana.
Am inceput sa ma balbai si nu stiam ce sa ii spun.
-Haide Lisa,am vazut tot,a zis razand.
-Tata..vezi, apoi m-a intrerupt.
- Era normal Lisa sa se intample.
M-am uitat la el banuitor si el a continuat
Text argumentativ "Castigul poate duce la pierzare"
A aspira la o conditie mai buna si a lua atitudine pentru a nu ramane intr-o situatie mizera este un lucru care necesita curaj,vointa si care implica si dorinta omului de a trai mai bine.
Un prim argument ar fi faptul ca si lucrurile bune ne pot face rau daca sunt supuse exageratului,a lua atitudine pentru a trai mai bine,pentru a fi cineva in viata,nu este un lucru rau ,dimpotriva. Dar atunci cand se ajunge cu acest lucru la extrem ,trece in categoria opusa si intr-un fel sau altul ne va dauna.
Un al doilea argument este acela ca dorinta dupa mai bine ar trebui sa existe in fiecare dintre noi,dar odata cu acest lucru si ambitia si perseverenta. Trecand de cealalta parte si intrand intr-o alta categorie este important sa avem grija cat de departe ajungem cu acest lucru.
Pentru ca odata ce conditia a inceput sa se imbunatateasca ,si sa cresca pana in acel punct in care nu se mai opreste,in ciuda faptului ca la inceput duceam lipsa de tot,iar dupa nu ne mai lipseste nimic,continuam sa urcam si sa uitam sa ne oprim.
Ei bine,alt argument ar putea fi faptul ca acest lucru ne poate aduce suferinta intr-un fel sau altul.
Munca nu va face rau niciodata ( exceptand situatiile oamenilor care sufera de diverse boli) dar munca in exces va dauna intotdeauna.
Poate nu imediat ,dar oboseala se va acumula si la un moment dat o vom simti pe toata.
De asemenea sanatatea nu este doar unul din lucrurile pe care nu le putem pierde ,ci si scaderea afectivitatii ce o vom primi din partea celor din jur.
In concluzie,nu intotdeauna trebuie sa ne multumim cu ceea ce avem ,intotdeauna putem visa la un viitor stralucit,dar sa nu uitam ca atunci cand ajungem la acel punct trebuie sa ne oprim.
Text argumentativ despre importanta cunoasteri istoriei
Este important sa stim cine suntem ,din cine ne tragem.
Consider totusi ca acest lucru nu este unul extrem de important si necesar ,de aceea un prim argument ar fi ca in ciuda faptului ca toti ar trebui sa stim cine ne sunt strabuni,acest lucru nu ne poate hotarî sau schimba in vreun fel viitorul.
Un al doilea argument este faptul ca in ciuda religiei,a culturii,cetateniei sau a altor lucruri avem nevoie de cultura ,pentru ca,bineinteles este important pentru noi sa stim cat de putin despre anumite evenimente ce au marcat istoria sau nu; s-au despre anumiti oamenii ce intr-un fel sau altul ne-au schimbat si noua destinele.
Bineinteles ca atata timp cat exista oamenii documentati exista si categoria opusa.
Fie ca vrem sau nu,acesta nu este un lucru pe care il putem controla sau schimba ,nu in totalitate .
Consider ca intotdeauna cand avem prilejul de a purta o discutie cu o persoana,am putea sa ii oferim cateva date.Sunt atatea persoane care nu au dreptul la educatie din cauza conditiei sociale,minimul pe care il putem face este de a imbogati cultura unui om cu "cateva cunostiinte".
In concluzie sa nu uitam cine suntem ,de unde ne tragem ,si sa nu uitam ca intotdeauna cand avem o discutie sa reusim sa imbogatim cunostiintele acelei persoane cu minim o informatie.
Intrebari
Continui sa ma intreb de ce copii sunt atat de fragili ,mai bine spus de ce sunt inimile lor atat de fragile?!
De ce se ataseaza atat de repede de cei din jur ,si in aceelasi timp de ce resping categoric anumite persoane.
Oare nu era copilaria cel mai frumos lucru,cea mai frumoasa perioada,sa se fi schimbat oare ?
Sunt contrariata.De ce inca de mici primele sentimente sunt iubirea si ura ?
Oare frumusetea sufletului unui copil nu este suficienta ,oare ce cauta acolo sentimentul acesta ce umbreste fericirea?!
Hai
Hai sa iubim..
Frumosul,necunoscutul
Tristul si neintelesul .
Dar hai sa iubim.
Hai sa ascultam ..
Marea ,apa si vantul.
Si hai sa cuprindem necuprinsul.
Hai sa simtim si ploaia,
Sa ne udam cu nemurire,
Sa curga cu picuri mari,
De vesnicie.
amurg
Amurg,tacerea se lasa
Si odata cu ea te duci si tu..
Vis frumos ce inca treci prin minte..
Dubios.
Amurg,si vorbe goale
Lacrimi si priviri taioase ,
Si zgomot.
Amurg si multa ceata,
Si intuneric e cat vezi ..
Sunt licuricii ce mai lumineaza ,
Pe-ici,pe-colo.
Primvara
In sufletul meu ai intrat,
Si primavara acolo ai lasat.
Te-ai tot ascuns tu prin livezi..
Dar sufletul te tot face sa stralucesti .
Si-n timp ce compuneai poeme,
Si tot scriai despre probleme,
Amicul din copilarie..
A rasarit ca-n poezie.
Si-am auzit atunci, multimi de randunele,
Ce se grabeau sa se intreaca intre ele.
Dar tu erai atent la poezie,
Si n-ai observat a mea grabire.
Si mii de fluturi s-au oprit din zbor,
Si randunici din cantul lor.
Cand tu ai inceput a recita..
Frumosa poezie "primavara".
Si am vazut atunci in zbor,
Frumosul dans al lor..
Multimi de randunici te-nconjurau..
Si imi parea ca atente te priveau.
Dar eu zorita cum eram,
Ma tot gandeam ca intarziam..
Si nici atenta nu eram.
Iar tu poet cu suflet bland.
Ai oprit al tau cuvant.
Capitolul 2.Nu pleca ,mai stai. Partea 1.
-Dar noi? intreaba ea schitand un mic zambet in coltul gurii.
- Noi?
- Da..noi,ne vom pierde oare printre stele?spune cazand pe ganduri.
Am luat-o pe sus ,ca pe un trofeu,si ea a inceput sa riposteze,striga,radea..
Mi se parea un vis : luna si noi doi;cat despre ea a inceput sa-mi povesteasca despre stele ,cum s-au format ,denumirile unora. O priveam fascinat,avea un zambet de-a dreptul fermecator ,apoi s-a oprit .
M-a privit cu ochii mari si a inceput sa zambeasca ,luna se ascundea timid dupa un nor ,si am simtit cum pulsul a inceput sa creasca.
Ea ma privea cu ochii mari,timid si rumena-n obrajii ,vantul ii flutura cateva bucle si asteptam parca sa mi se opreasca inima din secunda in secunda.
Au trecut cateva saptamanii ,inevitabilul s-a produs si m-am indragostit de ea.
Treceau zilele si incepea sa mi lipseasca din ce in ce mai mult;zambetul si tristetea ascunsa in ochii ei .
Cuvintele ei imi rasunau inca in minte. :" si noi ,ne vom pierde printre stele?"
Eram clasa a 9 la liceul "Carol Davila" ,asteptam cu nerabdare venirea Lisei care era mai mica cu un an.
[…………]
A venit vara,intalnirile noastre erau fin ce in ce mai dese,mult mai profunde.
Plutea in aer fericirea si ochii ei sclipeau;m-am apropiat incet ,pulsul a inceput sa creasca ,ea ma privea si zambea;s-a apropiat si m-a imbratisat.
Un sentiment ce nu-l cunoasteam a inceput sa se nasca in mine si continuam sa ma intreb daca inima mea bate atat de tare sau a ei.
Intr-un final ,a rupt tacerea :
- Peste cateva zile incepe liceul ,era incantata
- ne vom vedea zilnic ,continua ea , timp in care ochii ii straluceau din ce in ce mai intens.
Nu puteam sa mai spun nimic..am imbratisat-o si am sarutat-o pe frunte ;ea nu avea stare ,mereu era plina de viatav..s-a smuls din bratele mele si a inceput sa ma gadile.
Ne-am adapostit la.umbra unui copac pret de cateva minute ;taceam amandoi..vantul a inceput sa bata puternic si au inceput sa cada stropi marunti de ploaie.
I'm workinl' on this. Don't copy
Capitolul 1.
Mult mai putin decat ceea ce sunt.
Am coborat scarile,inca o auzeam strigandu-ma ,inca o dimineata in care caut un motiv pentru a continua.
Ma trezeste din meditatie ,tonul ascutit si grav al mamei ..ma intorc ,si o vad alergand. Ajunge in dreptul meu si imi intinde cheile masini.
- Tom ,nu crezi ca este timpul sa te opresti dragule ,pana cand?
Vedeam tristetea din ochii ei si durerea de a ma vedea intr-o situatie atat de complicata ,i-se citea pe chip.
Am privit-o pret de cateva secunde,cu ochii parca goi,apoi m-am intors si am plecat.
Deschid usa cu mana tremuranda ,urc si cuprind cu bratele volanul masinii ,cateva lacrimi mi se rostogolesc incet pe obraji.
Caut un nou sens,in zadar..nimic nu merge ,pentru ca anumite lucruri nu le mai putem recupera niciodata.
Ajung la facultate ,imi lipseste cea care ma intampina cu un zambet zi de zi ,in curtea unei cladiri imense ,ce nu imi trezeste absolut nici un sentiment.
[………]
E aglomerat,pe holul principal multe chipuri cunoscute alerga agitate..oricum imi vad de drum; dincolo de toate aceste lucruri se ascunde un motiv ce nu imi este deloc strain.
Ajung in sala si ma asez in locul ei,un val de amintiri ma cuprind ,inchid ochii si pentru cateva clipe parca aud rasetul zglobiu al celei ce candva reusise sa imi ofere un sentiment de siguranta pe care acum nu il mai am.
Orele trec ,din ce in ce mai greu ..si in zadarnica mea incercare de a uita pentru cateva minute ,mi se descopera toata zarva de pe holul facultati.
Momentele ce au urmat au fost ingrozitoare,am fost anuntat ca va avea loc un moment de aducere aminte in memoria ei,si eram invitat sa tin un discurs impreuna cu alte persoane ce i-au fost apropiate.
Un val de priviri s-au indreptat asupra mea ; fiori reci de gheata mi-au strapuns intreaga fiinta si pentru cateva secunde universul meu a pierit..dinou !
Cate lucruri se pot schimba intr-un an,nu am cuvinte .
Un sentiment de revolta a inceput sa creasca in interiorul meu ,oare cum as putea sa descriu tot ceea ce simt ,cum este sa ramai al nimanui..cum sa descriu toate sentimentele ce nu-mi dau pace si imi fac respiratia sa fie din ce in ce mai grea?
Uneori aveam impresia ca este un vis,insa inconstienta oamenilor din jur si nepasarea lor ma trezesc intotdeauna la realitate.
Am facut un lucru la care cred ca decat ea s-ar fi asteptat.Am plecat ,pur si simplu fara nici un cuvant ,nici o explicatie..nimic;era prea mult..vedeam din ce in ce mai greu din cauza lacrimilor ce imi spalau obrajii tot mai des.
Atunci am inteles ca nu o voi uita curand,poate niciodata,am inteles ca mereu va ramane in sufletul meu indiferent de cati ani vor trece .
Al 19-lea cuvant
Din dorinta de a scrie ,dar in ciuda lipsei mele de ideei ,am ales al 19-lea cuvant din ultima postare si incep sa scriu.
"Numesc" ..la prima vedere acesr cuvanr nu-mi exprima nimic,meditand totusi..
Numesc iubire toate acele emotii ce imi invelesc sufletul in frumos ,ce imi fac obrajii sa prinda culoare,ce imi aduc acele gropite in obrajori.Toate acele privirii ce transmit mai mult decat 1000 de cuvinte ,toate acele zambete ce le transmit oamenii simpli de pe strada prin zambete.
Numesc "prietenie" toate acele sentimente ce reusesc sa iti de-a asigurarea ca esti important ,toate acele emotii din spatele unui "imi lipsesti" , "esti nebuna,de aia suntem prietene".
Toate acele strangeri de mana ce exprima importanta faptului ca te afli acolo.
Si continui sa numesc "prietenie" si "iubire" toate acele priviri ce transmit "fara tine nu ar mai fi nimic lafel".
Decembrie
Incep sa cada micutii,atat de fragili ..apoi se unesc ,parca printr-o imbratisare si devin ceea ce numesc eu "frumos" ( zapada).
E valsul lor,valsul lor de imperechere.
Dar eu? Valsul meu?
Un val de melancolie trece pe langa mine parca dorind sa intre si in ceea mai adanca parte din mine.Sentimentul iubirii este intradevar cel mai profund ..si cel mai frumos lucru este sa gasesti persoana aceea care sa iti arate ca fluturii se pot naste si in Decembrie.
Text argumentativ despre felul in care o prietenie pot influenta viata unui individ
Consider ca,prietenii sunt acele persoane care nu lipsesc din viata nici unui om ,desi sunt oamenii cu adevarat singuri ,dar care nu dau voie nimanui sa intre in viata lor;desigur acestea sunt exceptii.
Un prim argument ar fi acela ca,in functie de comportamentul prietenilor nostrii ,intreaga noastra stare se poate modifica.Atata timp cat prietenii iti sunt alaturi si la bine si la rau,viata pare a fi mai frumoasa,problemele sunt mai usor de dus .. dar daca cei dragi te parasesc atunci cand ai intradevar nevoie de ei..lucrul acesta te poate schimba.
Un al doilea argument este sentimentul de siguranta pe care prietenii ti-l pot oferi la un anumit moment dat.
Totusi conteaza foarte mult anturajul prieteniilor nostri.Daca prietenul/prietena mea cea/cel mai bun/a consuma anumite substante toxice ,influenta acestuia/acesteia asupra mea nu este tocmai una buna si poate determina si hotararile care trebuiesc luate ,dar va exista si nesiguranta in privinta alegerii.
Daca prietenii nostri sunt persoane sociabile ,vesele ,care stiu cum sa isi traiasca viata frumos atunci si viata noastra va fi mai buna.
In concluzie trebuie sa ne alegem cu grija prietenii si sa nu lasam ca hotararile lor sa ne influenteze.
Text argumentativ despre destin
Destinul este o forta supranaturala care hotaraste dinainte ceea ce se va intampla in viata omului ,hotaraste ceea ce acesta va crede ,deciziile pe care acesta le va lua;fara a i-se da sansa de a hotarî singur.
Personal consider ca destinul nu este o chestiune de sansa ,ci de alegere; nu este un lucru care trebuie asteptat sa pice din cer,ci un lucru care trebuie realizat cu anumite riscuri.
Defapt nu pot numi acest lucru destin,ci pur si simplu este o urmare a unor fapte pe care alegem sa le facem sau nu.
Un prim argument depinde de drumul pe care alegem sa il facem,de sacrificiile pe care suntem in stare sa le facem ;de compromisuri ,pentru ca "destinul "ne promoveaza incontinuu.
Asa zisul "destin" reda cel mai bine nepasarea oamenilor.Unii oameni isi irosesc viata urmandu-si "destinul". Dupa parerea mea este doar o scuza pentru cei slabi ,in loc sa caute caute rezolvarea acestia dau vina pe destin.
Dupa parerea mea nu ar trebui totul lasat in voia sortii,pentru ca trecand prin viata fara a lua atitudine nu vom realiza nimic.
Un al doilea argument ar fi acela ca ,timpul nu le rezolva pe toate.Din pacate este mult mai usor sa lasam timpul sa treaca dar acest lucru nu se va intampla .Poate unele lucruri se vor rezolva ,dar altele vor continua sa existe pana vom lua atitudine .
"Destinul" ne spune ca este plasat intr-un anumit spatiu si timp,astfel incat toata viata lui este deja hotarata.
Personal consider ca fiecare persoana hotaraste in dreptul ei, I-a decizii singur fiind influentat sau nu de opiniile altora.
Fiecare om are sansa de a-si alege propriul destin,dar este nevoie de curaj pt a face acest lucru.
In concluzie chiar si atunci cand consideram si afirmam destinul ni-l putem face singuri ,ar trebui sa ne gandim ca fiecare zi de maine este incerta.
You wont come with me to NeverLand
I'm gonna stop tryin'
I'll realize that somethin'
I'm gonna set you up,
Give fire to your heart.
I won't regret it
I'll text you back..
You can't be mine ,
I can't give up.
You say you can't
You're not a lover
I know you ain't a heartless either.
You said you're alone,
I said we're together..
I know you won't,
Come with me to Never.
Iluzie.
Te vad zambind si totusi nu e chipul tau
Te aud razand dar nu-i decat ecou,
Te simt dar e o adiere de vant ..
Te strig dar nu raspunzi ,
Te caut printre stele,
Dar tu esti pe pamant.
Gandurile
Si e greu..e ciudat..
Iar ceasul..oh,ceasul!
Ceasul imi spune ca dorm ,dar gandurile ; gandurile nu ma lasa.
3:19 somnul inca nu apare..
Ar trebui sa dorm..ar trebui.
30 martie 2014.
duminică, 30 martie 2014
Finally
Prima poezie publicata ^_^ alaturi de un articol scris de tatal meu despre casatorie.
Good.
A.B. and my father who also write an article about marriage.
Happy happy happy .
Make my day ^_^
Revista:" Viata satului de la A B C ".
Thanks God
Tu..tu nu ai nevoie de imbunatatiri,
Tu esti frumos asa cum esti esti.
Tu esti perfect facut de El, Exact cum a vrut Dumnezeu.
Tu nu ai nevoie de masti,
Tu ai un chip perfect daca zambesti.
Tu nu ai nevoie de ideei,
Tu esti deja mare poet.
Tu nu ai nevoie de cuvinte ,
Scrii cele mai frumoase randuri..
Tu esti mai mult decat o plasmuire , Mai mult decat un gand..
Tu esti iubire :)
De ce?
Te-ai intrebat vreodata, tu ce esti? cine esti ..? de unde vii? sau mai bine zis incotro te intrepti? Te-ai intrebat unde se duc visele dupa ce devin realitate? Te-ai intrebat daca atunci cand se indeplineste il pasezi altcuiva si tot asa pana se stinge?
Te-ai intrebat de unde vin lacrimile?imi vei raspunde oare ca acestea vin din suflet?!
Te-ai intrebat de ce oamenii au incetat sa mai zambeasca? Sau de ce scriu cand sunt trista? Sau poate stii raspunsul chiar la toate..sau poate..
Si apoi de ce cad stelele si luna nu? De ce se lase ceata pe pamant? de ce singuratatea doare? de ce ?
Voci in miez de noapte
Se aud iar voci in noapte , Si-s multe lucruri neintelese , Soapte ce trec printre ferestre, Si ganduri tot mai dese. Se aud iar voci un noapte , Se aud atat de-aproape .. Se aud atat de vag, Din ce in ce mai rar . Se aud iar voci in miez de noapte , sunt strigatele sufletului meu .. Oftand profund se-opresc din taina.. Si pleaca tot spre nicaieri.
Old
A trecut şi Crăciunul ..unul ce speram să fie special ..am sperat pănă în ultimul moment,dar în zadar . De multe ori zilele trec pur şi simplu fără să ţină cont de ocazii speciale ,aniversarii,etc , iar ţie nu îţi rămâne altă opţiune decât să te resemnezi..sau să continui să te lupţi cu ceea ce numesc eu "neînţelesul" .
în ceea ce mă priveşte m-am resemnat :) dar înca aştept un crăciun de care să-mi aduc aminte mult timp.
Mornin'
Mornin'..1:03 a.m i'm kinda sleepy ..
Ei bine ,da ..e dimineaţă..am adormit cu greu aseară..de câteva serii defapt . Îmi zboară gândul la tot felul de lucruri ce nu mă lasă nici măcar să pot să visez, să sper. Infulec repede ceva si deschid televizorul ..e o zi banală, o zi care îmi aduce aminte că visele mele nu au devenit realitate , o zi în care mă intreb dinou dacă trebuie să mai continui..dacă trebuie să sper. Raspunsul intarzie si simt cum sufletul meu refuza sa mai creada intr-un posibil vis devenit realitate..Ce-i de facut?!
Moment 2
Tu spui ca iubesti sinceritatea, Dar nu accepti mereu adevarul.. Spui ca vrei simplitate , Dar prietenii tai sunt cei complicatii. Spui ca vrei sa ajungi undeva , Dar te opresti la mijlocul drumului. Te plangi ca rasare soarele prea devreme ,
Dar nu vrei sa vina noaptea. Spui ca nu primesti , Dar tu nu daruiesti.
Spui ca iubesti cerul
Dar ti-e frica de inaltime
Spui ca iubesti noaptea ,
Dar ti-e frica de intuneric.
Si atunci eu ce sa cred..cand spui ca ma iubesti?!
Gand
Esti doar un gand Sau poate esti viata, Faptura sau imaginatie ..
Cantec sau inspiratie
Esti doar un gand
Infinit sau necuprins.. O fila alba .
Sau schita unui pictor Esti un creion,
Sau poate o culoare.. Alb-negru , Sau soarele ce rasare.
Esti o poveste, Un murmur , Sau o veste.. Esti un cuvant, O propozitie , Sau doar un gand :)
Frumusețe
Frumusetea
Ei bine ,cu toti suntem frumosi ,unii mai mult ,altii mai putin ce-i drept .Dar frumusetea este a tuturor ,suntem inconjurati de frumos dar de multe ori nu avem ochii deschisi pentru a vedea aceste lucruri.In ceea ce ma priveste unele lucruri nu le pot accepta ca fiind frumoase ,pur si simplu.Desi stiu ca fiecare lucru .cat de mic,cat de urat are frumosul lui.Pana si oamenii pe care noi ii consideram lipsiti de frumos isi gasrsc perechea . Oare nu inseamna acest lucru ca exista o persoana care este capabila sa isi deschida ochii inimii spre a vedea frumosul pana si unde nu exista? Frumusetea nu este numai fizica, ci si sufleteasca. Exista oamenii a caror infatisare este intradevar uimitoare dar al caror suflet este extrem de sarac. De asemenea exista si persoane care se afla in c ategoria opusa ,oamenii al caror suflet si frumusetea sufletului compenseaza tot ceea ce tine de fizic. Si totusi ..ce preferi? frumusetea fizica sau cea a sufletului?
Moment 3
Spui ca iti iubesti parinti. Dar mereu esti nemultumit. Spui ca iubesti apa, Dar bei intotdeauna suc. Spui atat de multe , Dar arati atat de putine..
Happiness
Si fericirea ? Fericirea e dincolo de ce bate ochiul,dincolo de ceea ce vezi ,dincolo de ceea ce esti.
Fericirea nu este o destinatie , ea izvoraste din propriul nostru interior ,fericirea izvoraste din inima.
Ce vreau sa spun? Ei bine, intradevar fericirea este ascunsa pe tot parcursul vietii in interiorul nostru.
Si totusi, de ce nu suntem fericiti? Sa fie oare pentru ca fericirea este o alegere , o alegere ce ar trebui sa o facem zilnic?.
Fericire..alegere,nu optiune ,nu destinatie.
Moment 1
Tu spui ca iubesti iarna , Dar mereu te plangi de frig.. Spui ca iti plac stelele , Dar preferi ziua.
Tu spui ca iubesti vara ,
Dar vrei mereu racoarea.. Si spui ca iubesti arta, Dar nu deschizi niciodata cartea.
Spui ca iubesti si cerul , Dar nu admirii niciodata norii. Spui ca iubesti natura, Dar stai numai in casa. Spui ca iubesti ploaia , Dar mereu te ascunzi sub o umbrela.. Si atunci eu ce sa cred ..cand spui ca ma iubesti ?!
Jurnal
Vad doar siluete si cifre neintelese,lasand filizofia la o parte am multe intrebari si numai doresc raspunsuri.Am multe in cap si multe in inima. Sunt un adolescent neinteles ce isi traieste viata in carti.Am 18 ani ,parca ar fi fost 18 zile. Randuri taiate,mesaje ce inca asteapta sa fie scrise ,cuvinte ce nu vor fi rostite niciodata ..
Inevitabil
Sunt lucruri ce sunt intradevar inevitabile , in ceea ce le priveste nu te poti impotrivi , sau poti alege sa o faci , dar in zadar. Sunt unele lucruri ce nu le poti avea , indiferent de cat de mare iti este dorinta, lucruri care sunt sau nu potrivite pentru tine.Si da, ei bime timpul este un bun inamic.
Sunt lucruri pe care le ai dar care nu iti folosesc la nimic .
Sunt cuvinte care pot schimba vietii dar care raman nerostite .
Si cuvinte care care distrug vietii si sunt prea des rostite .
Sa fie atat de greu sa fim mai buni?
Pentru Larisa
Aceasta postare este pentru tine Lari ! Pentru ca ai stiut sa-mi fi alaturi cand am avut nevoie .
Pentru ca esti atat de departe de aproape ,si as vrea sa fi aproape.Sunt constienta ca prietenia noastra nu este una intamplatoare ,caci ai intrat in viata mea atunci cand restul prietenelor mele ma parasisera.Sunt fericita pentru ca am ajuns prietene atat de bune, pentru ca am descoperit si pe zi ce trece descopar in tine un om frumos cu un caracter deosebit.Sunt nerabdatoare sa ne intalnim,si convinsa ca vara aceasta va fi intradevar frumoasa .Astept cu nerabdare ! Sunt fericita sa am o astfel de prietena ,pentru ca sunt constienta ca prietenii adevarati ii gasesti atat de rar..si de obicei inainte sa apara ,trec altii prin viata ta si nestiind sa priveasca dincolo de tot ceea ce esti si fara a fi in stare sa-ti aprecieze sufletul..te ranesc .Ei bine,din acest punct de vedere pot spune,ca sunt intradevar norocoasa."Nu am 1000 de prietene,dar am o prietena cat 1000" .In ceea ce ma priveste consider prietenia un lucru atat de valoros si de scump incat nu toti si-l pot permite, este un lucru cu adevarat mare sa ai prietenii si sa stii sa fii prieten cu o persoana,acest lucru referitor la acea prietenie de durata,in care din ambele parti vine sinceritate si iubirea .Oricine poate avea prietenii ,mai greu este sa ii si pastrezi.
Tqm Larissa !
Pam pam
Imi intind mainile spre stele ,si in naivitatea nea de copul bajbai prin intuneric in cautarea unei luminii,am chipul scaldat in lacrimii,si o aura misterioasa ma invaluie,imi intra caldura in inima si ma simt din ce in ce mai aproape de stele.Oh,de ar fi atat de usor.In incercarea mea zadarnica de a prinde o stea ma tot lovesc se necuprins ..si cu cat ajung mai aproape de stele ,imaginarul ma trage in jos.Oh,suflete desprinde-te de ura si de resentimente.
The same
Bag castile im urechi si dau drumul la muzica : Passenger- Let her go...cate emotii "and you let her go"..n-am cuvinte. Vreau sa scriu,sa ma descarc ,Sa uit ! Sa uit? mi se pare imposibil.Nu am ideei , multe lucruri trec prin mintea mea ,facandu-si loc doar unul spre suflet."I go back to December all the time" ..la la la .Sunt aici,ca intotdeauna de altfel,asteptand cuvintele ce mi-ar putea aduce fericire ,sunt aici..constienta ca aceste lucruri nu se vor intampla .Constienta ca nimic nu trece,ci noi trecem peste ele..indiferent de dorinte.
D'ale mele
Si apoi..de ce se naste ura in sufletul tau omule? De ce nu iubesti ¿ De ce te indoiesti pana si de noapte..¿ Mereu m-am inttebat de unde vine ura, care e directia ei ,de ce o simtim la o intensitatea atat de mare .Oare iubirea nu ar trebui sa acopere toate aceste sentimente ce ne posomarasc fata? De altfel stiu, este mai usor sa urasti decat sa iubesti,iubirea cere atatea sacrificii ,pe cand sentimentul de ura iti ia tot..
Abc
Tot ce se intampla odata e posibil sa nu se mai intample niciodata.Dar tot ce se intampla de 2 ori se va petrece sigur si a 3-a oara. Corect ..dau doar in viziunea mea ? Poate! De altfel exista si posibilitatea ca un lucru ce se intampla de 2 ori sa nu se mai intample niciodata. Si apai..depinde de situatie..si de persoana.Toti suntem lafel,dar caracterele difera,din fericire. Suntem oare constienti de acest lucru? toti suntem lafel, toti zambim , ranim si iubim.Simtim aceleasi lucruri dar in moduri diferite.Cel putin odata in viata ne incearca pe toti aceleasi sentimente,dar intotdeauna vom simti diferit,cu o intensitate diferita. Suntem lafel,pentru ca suntem oamenii ,pentru ca purtam in noi radacinile acelorasi sentimente .
Day 1
Day 1: I should sleep.
E tarziu. Tarziu de-a dreptul.
In zadar incerc sa adorm,corpul respinge categoroc ideea de a primi macar un timp scurt de odihna.
Gandurile? Multe...sau deloc.
3:25 si starea de melancolie inca nu ma paraseste.
Incep sa fredonez .." Hey brother.."
Sfarsit (: .
sâmbătă, 29 martie 2014
Abonați-vă la:
Postări (Atom)